https://docs.google.com/spreadsheet/ccc?key=0ArPpRg96yjQQdDVOQTlxc3lNUHFqZ0tUWnkyVjlkcEE&pli=1#gid=0

Măsurarea maselor 

Masa, m, este marimea fizica scalara fundamentala in SI care masoara proprietatea materiei de a fi inerta si de a provoca un camp gravitational. Masa materialului reprezintă cantitatea de substanţă şi se exprimă în kilograme (kg). Pentru cantităţi mici şi când precizia de măsurare impusă este mare, masele se exprimă în grame (g). Instrumentele pentru determinarea masei compară forţele gravitaţionale ce se manifestă asupra cantităţii de material, respectiv asupra unor mase etalon (numite, impropriu, greutăţi).
Operatia de masurare a masei se numeste cantarire iar mijloacele de masurare se numesc aparate de cantarit.
Unitatea de masura pentru masa este unitatea de masura fundamentala in SI si poarta denumirea de kilogram, cu simbolul Kg.

Principiul de măsurare a maselor:

 Metoda indirectă

Foloseşte formula din care se determină masa m = F/a. Asupra corpului se aplică o forţă cunoscută, se măsoară acceleraţia şi se calculează masa. Această metodă se foloseşte pentru aflarea masei particulelor atomice.

 Metoda indirectă

Foloseşte metoda comparării masei unui corp cu unitatea de măsură pentru masă, prin cântărire cu ajutorul aparatelor de cântărit. Principiul de măsurare al aparatelor de cântărit se bazează pe compararea a două mase, dintre care una este cunoscută. La cântărirea cu balanţa compusă,unităţile de măsură sunt materialzate de corpuri metalice de diferite valori.

Clasificarea mijloacelor de cântărit

 După modul de efectuare a cântăririlor:

• manuale, la care toate operaţiile sunt realizate de un operator;
• semiautomate, la care o serie de operaţii se execută automat; 
• automate, la care toate operaţiile se execută automat.

 După numărul de pârghii utilizate:

•  instrumente cu o pârghie (balanţe), cu braţe egale sau inegale; 
• instrumente cu mai multe pârghii (bascule), la care braţele pârghiilor sunt în general inegale.

 După modul de instalare:

• fixe;
•  transportabile.

 După principiul de funcţionare:

• mecanice; 
• electromecanice.

Metode de măsurare 

 Principiul de măsurare este baza ştiinţifică a realizării unei măsurări. Cuvântul metoda – provine din grecescul methodos = mijloc, cale şi reprezintă un sistem de reguli sau principii de cunoaştere şi de transformare a realităţii obiective.
Metoda de măsurare este totalitatea relaţiilor teoretice şi operaţiilor practice necesare efectuării măsurării pe baza unui principiu dat.

Metode de măsurare – clasificare 

Criteriul exactităţii 

1. DE LABORATOR- se execută în laborator, având precizie ridicată

•  Valoarea efectivă se determină ca medie aritmetică a mai multor măsurători.

Exemple: măsurarea şi certificarea pieselor etalon cu microscopul universal.

2.  INDUSTRIALE (TEHNICE)-se aplică în producţie folosindu-se aparate mai puţin sensibile dar robuste

•  Rezultatul măsurării se consideră valoare efectivă, eroarea de măsurare fiind suficient de mică.

Exemple: măsurarea în atelierele de producţie cu şublerul, micrometrul, etc. Criteriul de prezentare a rezultatelor măsurării
3. Analogice

•  în care valoarea mărimii de măsurat este dată de acul indicator al aparatului; variaţia mărimii de măsurat şi valorile măsurate sunt continue.

 Exemplu: măsurarea timpului cu ceasornicul
4. Digitale

•  în care mărimea respectivă se măsoară numai la anumite intervale de timp, iar valoarea ei, indicată de aparatul de măsură sub formă de cifre, urmăreşte discontnuu variaţia mărimii de măsurat.

Exemplu: măsurarea masei cu cântarul electronic Criteriul de obţinere a valorii măsurate
5.  Directe- metode în care se obţine nemijlocit valoarea măsurată, utilizându-se un singur mijloc de măsurar

Exemplu: - măsurarea lungimii cu o riglă sau cu un şubler; -măsurarea presiunii cu un manometru; -măsurarea intensităţii curentului cu ampermetrul; -măsurarea temperaturii cu termometrul; - măsurarea energiei electrice cu contorul.
6.  Indirecte- metode în care rezultatul se obţine prin calcul, utilizând date furnizate de alte măsurări
Exemplu: - măsurarea volumului cu o riglă; - măsurarea densităţii, - măsurarea unui cuplu de forţe; - măsurarea cantităţii de căldură -măsurarea rezistenţei electrice cu ampermetrul şi voltmetrul;
7.  De comparaţie
a. simultană 
- directă: mărimea de măsurat este comparată cu o mărime de referinţă în mod nemijlocit
 - indirectă: mărimea de măsurat este comparată cu cea de referinţă prin intermediul unui mijloc de comparaţie
b. succesivă
 - comparaţia se face între două mărimi care iau naştere în interiorul lanţului de măsurare, în general de altă natură decăt mărimea de măsurat
Exemplu:
 - măsurarea masei cu balanţa cu braţe egale sau inegale;
 - măsurarea impedanţelor cu puntea de măsurare;
 - măsurarea tensiunii electrice cu un compensator;
- măsurarea lungimilor cu cale.
Exemple de metode de măsurare

Măsuri şi instrumente de măsură

Materialele de construcţii pot fi cercetate în două ipostaze:

•  privind caracteristicile fizico-mecanice când se efectuează o determinare;
•  privind constituenţii structurali, chimici, impurităţi etc., când se efectuează o analiză.

Determinările şi analizele de laborator sunt rezultatul măsurării unor mărimi fizice, pe baza cărora se determină prin calcul caracteristicile (constituenţii) căutate Determinările de laborator presupun efectuarea de măsurători, mărimile măsurate devenind parametri de calcul pentru determinarea caracteristicii căutate. Pentru a efectua măsurătorile, sunt necesare instrumente / aparate de măsură. Caracteristicile mijloacelor de măsurare Caracteristicile mijloacelor de măsurare reprezintă particularităţi esenţiale prin care acestea se deosebesc şi se apreciază. Ele pot fi:

•  Tehnice (soluţia constructivă, modul de funcţionare, formă etc.)
•  Metrologice

Caracteristicile tehnice - reprezintă particularităţile de construcţie şi funcţionare ale mijloacelor de măsurare

•  Caracteristici tehnice de construcţie (principiul de funcţionare, dimensiuni de gabarit, formă, materiale folosite etc.)
•  Caracteristici tehnice de funcţionare (modul cum funcţionează aparatul,influenţa condiţiilor de mediu etc.)

Dispozitivul de afişare (exemplu de caracteristică tehnică) Este elementul constructiv al mijlocului de măsurare care permite observarea şi citirea valorii măsurate de către operator. Dispozitivele de afişare pot fi:

1. Dispozitive indicatoare – afişează în fiecare moment valoarea mărimii măsurate, iar indicaţiile lor urmăresc variaţiile acestei mărimi (de exemplu: dispozitivul indicator al micrometrului).
2. Dispozitive înregistratoare - afişează şi păstrează succesiunea valorilor măsurate într-un interval de timp (de exemplu electrocardiograful).