Metode de măsurare 

 Principiul de măsurare este baza ştiinţifică a realizării unei măsurări. Cuvântul metoda – provine din grecescul methodos = mijloc, cale şi reprezintă un sistem de reguli sau principii de cunoaştere şi de transformare a realităţii obiective.
Metoda de măsurare este totalitatea relaţiilor teoretice şi operaţiilor practice necesare efectuării măsurării pe baza unui principiu dat.

Metode de măsurare – clasificare 

Criteriul exactităţii 

1. DE LABORATOR- se execută în laborator, având precizie ridicată

•  Valoarea efectivă se determină ca medie aritmetică a mai multor măsurători.

Exemple: măsurarea şi certificarea pieselor etalon cu microscopul universal.

2.  INDUSTRIALE (TEHNICE)-se aplică în producţie folosindu-se aparate mai puţin sensibile dar robuste

•  Rezultatul măsurării se consideră valoare efectivă, eroarea de măsurare fiind suficient de mică.

Exemple: măsurarea în atelierele de producţie cu şublerul, micrometrul, etc. Criteriul de prezentare a rezultatelor măsurării
3. Analogice

•  în care valoarea mărimii de măsurat este dată de acul indicator al aparatului; variaţia mărimii de măsurat şi valorile măsurate sunt continue.

 Exemplu: măsurarea timpului cu ceasornicul
4. Digitale

•  în care mărimea respectivă se măsoară numai la anumite intervale de timp, iar valoarea ei, indicată de aparatul de măsură sub formă de cifre, urmăreşte discontnuu variaţia mărimii de măsurat.

Exemplu: măsurarea masei cu cântarul electronic Criteriul de obţinere a valorii măsurate
5.  Directe- metode în care se obţine nemijlocit valoarea măsurată, utilizându-se un singur mijloc de măsurar

Exemplu: - măsurarea lungimii cu o riglă sau cu un şubler; -măsurarea presiunii cu un manometru; -măsurarea intensităţii curentului cu ampermetrul; -măsurarea temperaturii cu termometrul; - măsurarea energiei electrice cu contorul.
6.  Indirecte- metode în care rezultatul se obţine prin calcul, utilizând date furnizate de alte măsurări
Exemplu: - măsurarea volumului cu o riglă; - măsurarea densităţii, - măsurarea unui cuplu de forţe; - măsurarea cantităţii de căldură -măsurarea rezistenţei electrice cu ampermetrul şi voltmetrul;
7.  De comparaţie
a. simultană 
- directă: mărimea de măsurat este comparată cu o mărime de referinţă în mod nemijlocit
 - indirectă: mărimea de măsurat este comparată cu cea de referinţă prin intermediul unui mijloc de comparaţie
b. succesivă
 - comparaţia se face între două mărimi care iau naştere în interiorul lanţului de măsurare, în general de altă natură decăt mărimea de măsurat
Exemplu:
 - măsurarea masei cu balanţa cu braţe egale sau inegale;
 - măsurarea impedanţelor cu puntea de măsurare;
 - măsurarea tensiunii electrice cu un compensator;
- măsurarea lungimilor cu cale.
Exemple de metode de măsurare

Măsuri şi instrumente de măsură

Materialele de construcţii pot fi cercetate în două ipostaze:

•  privind caracteristicile fizico-mecanice când se efectuează o determinare;
•  privind constituenţii structurali, chimici, impurităţi etc., când se efectuează o analiză.

Determinările şi analizele de laborator sunt rezultatul măsurării unor mărimi fizice, pe baza cărora se determină prin calcul caracteristicile (constituenţii) căutate Determinările de laborator presupun efectuarea de măsurători, mărimile măsurate devenind parametri de calcul pentru determinarea caracteristicii căutate. Pentru a efectua măsurătorile, sunt necesare instrumente / aparate de măsură. Caracteristicile mijloacelor de măsurare Caracteristicile mijloacelor de măsurare reprezintă particularităţi esenţiale prin care acestea se deosebesc şi se apreciază. Ele pot fi:

•  Tehnice (soluţia constructivă, modul de funcţionare, formă etc.)
•  Metrologice

Caracteristicile tehnice - reprezintă particularităţile de construcţie şi funcţionare ale mijloacelor de măsurare

•  Caracteristici tehnice de construcţie (principiul de funcţionare, dimensiuni de gabarit, formă, materiale folosite etc.)
•  Caracteristici tehnice de funcţionare (modul cum funcţionează aparatul,influenţa condiţiilor de mediu etc.)

Dispozitivul de afişare (exemplu de caracteristică tehnică) Este elementul constructiv al mijlocului de măsurare care permite observarea şi citirea valorii măsurate de către operator. Dispozitivele de afişare pot fi:

1. Dispozitive indicatoare – afişează în fiecare moment valoarea mărimii măsurate, iar indicaţiile lor urmăresc variaţiile acestei mărimi (de exemplu: dispozitivul indicator al micrometrului).
2. Dispozitive înregistratoare - afişează şi păstrează succesiunea valorilor măsurate într-un interval de timp (de exemplu electrocardiograful).